Creatie personala in Zbrush + Photoshop
Greu de crezut ca Van Gogh nu si-a vandut tablourile in timpul vietii... Cine a trecut pe langa Starry Night Over the Rhone fara sa fie cuprins de romantism sau nostalgie? Sa fie tusele groase, hotarate? Distanta dintre expresionismul tulburator si pictura "academica"?
Desi am avut privilegiul sa vad Muzeul Van Gogh din Amsterdam, Starry Night nu se afla printre tablourile expuse. Niciuna dintre cele doua versiuni. Ca si in Starry Night in Saint Remy, cerul este mai aproape de privitor decat pamantul si natura. Insa aici stelele nu mai sunt in miscare ci sunt "legate" de luminile reflectate in apa, asteptand parca momentul sa cada peste oras. Pana si oamenii sunt departe si apasati de albastrul ultramarin si enigmatic. Cerul, apa si pamantul nu se mai deosebesc unele de altele in noapte si atmosfera feerica.
Inainte sa ia nastere Ophelia, cunoscutul tablou al lui Millais, studiul chipului ei a prins contur pe o coala de hartie. Executate cu o finete de maestru desenator, liniile isi parcurg drumul de la dezordine la perfectiune, dinspre exterior spre interior de parca artistul ar fi un magician al creionului.
Imi place schita mai mult decat tabloul in sine pentru ca atentia nu e preluata de peisaj, ambianta, ci de expresia pierduta in lumea umbrelor a Opheliei, pentru plutirea intr-un ocean alb, nesfarsit, pentru finetea conturului, pentru lipsa culorilor... Alba si clara intr-o ultima respiratie...
Cat imi place acest peisaj urban de iarna, cu luminitele lui colorate si masini de epoca. Se aud claxoanele si verva oamenilor, dar zapada atenueaza zgomotele si ecoul lor. Simpatica doamna din dreapta, parca acum a intrat in cadru, curioasa sa vada despre ce e vorba. Pictorul era de fapt surprins in timp ce fotografia bulevardul aglomerat. Lumina blitz-ului face nametii sa se aprinda in alb stralucitor. Poate ca sarbatorile bat la usa sau tocmai ce au trecut : )
Charles Hoffbauer,
Wintery Evening in Times Square, 1927
Portrait of a Gentlewoman (The Silent One)
(1505-07 c.), oil on canvas, cm 64x48
Galleria Nazionale delle Marche, Urbino
Portrait of a Gentlewoman (The Silent One) sau The mute woman - Ce titlu nepotrivit pentru un personaj care vorbeste cu ochii. Pictat cu grija pentru detaliu, Raffael nu numai ca se inspira din Monalisa maestrului Leonardo, ci reuseste sa isi impuna propriul stil. Femeia muta nu impresioneaza prin perfectiunea trasaturilor sale fizice, nu este agelica si nici foarte pretios imbracata. Tabloul te cucereste insa prin eleganta gestului - as spune chiar mai elegant decat al Monalisei, armonia culorilor inscrise intr-un spectru limitat si expresia deosebita a chipului. Un portret care nu are nevoie de prea multe cuvinte, pentru ca, paradoxal, vorbeste de la sine.
Sa incep anul acesta cu un portret deosebit, unul dintre putinele portrete masculine care imi plac.
Atentia iti este in mod inevitabil captata de privirea directa a croitorului, patrunzatoare si sincera. Cu modestie si simplitate, personajul isi prezinta discret meseria. Insa, la fel de interesant pentru mine, este si tenta de contemporaneitate a chipului, in contrast cu moda spaniola a vremii, cam ciudata pentru privitorul secolului XXI. Pare a fi o figura pe care ai mai vazut-o pe strada, purtand tunsoare scurta si barba ingrijita. Foarte pregnanta senzatia de cunoscut, de persoana pe care ai intalnit-o ieri intamplator pe strada.
Sub ochiul drept, o umbra intuneca privirea, dar tusa deschisa trasata dinspre coltul interior al ochiului si arcuita in jos, neutralizeaza un eventual efect mult prea sumbru asupra expresiei. Probabil ca si atunci desavarsirea cerea sacrificii, dar asumate senin.
Splendida realizare. Tot tabloul emana simplitate, combinata cu atitudinea lipsita de orgoliu, dar demna a personajului. Mana dreapta tradeaza prin inclestarea ei pasiunea pentru meserie, in timp ce stanga atinge elegant materialul. Subtil si frumos mesaj al maiestriei.
Englezii se mandresc cu acest portret si sunt crtitici de arta care il numara printre cele mai bune de la National Gallery of Art London.
my other half
project gutenberg
