BOTTICELLI, Sandro
(n. 1445, Florenta, d. 1510)
The Birth of Venus, 1485
Galleria degli Uffizi, Florence
(n. 1445, Florenta, d. 1510)
The Birth of Venus, 1485
Galleria degli Uffizi, Florence
In aceeasi serie cu Primavara, tabloul nu infatiseaza nasterea zeitei frumusetii din spuma marii, asa cum a fost descris episodul de clasicul poet Hesiod in Teogonia (ce a reprezentat un punct de pornire si inspiratie pentru pictor), ci momentul in care aceasta ajunge la tarm. Botticelli este totodata influentat si de un contemporan, Angelo Poliziano. In poemul sau Venus este adusa la mal intr-o cochilie de scoica purata de Zefir, zeul vantului si Aura, briza, aflati in stransa imbratisare in tablou.
Se poate observa ca toate personajele, si chiar si celelalte elemente, plutesc... 
Venus pluteste pe valuri si pe cochilie cu parul rasfirat, Hora, zeita anotimpurilor, o intampina cu o mantie minunata ce se onduleaza complicat si picioarele sale parca abia ating solul, trandafirii sunt si ei purtati de vant (odata cu nasterea Afroditei se pare ca, asa cum spune legenda, a aparut si trandafirul, aceasta fiind si explicatia reprezentarii lui). Numai trunchiurile copacilor fac legatura cu pamantul, insa si ramurile lor par sa fie atinse de briza.
Venus pluteste pe valuri si pe cochilie cu parul rasfirat, Hora, zeita anotimpurilor, o intampina cu o mantie minunata ce se onduleaza complicat si picioarele sale parca abia ating solul, trandafirii sunt si ei purtati de vant (odata cu nasterea Afroditei se pare ca, asa cum spune legenda, a aparut si trandafirul, aceasta fiind si explicatia reprezentarii lui). Numai trunchiurile copacilor fac legatura cu pamantul, insa si ramurile lor par sa fie atinse de briza. Botticelli picteaza trupul zeitei in maniera sculpturala, adaugand o tusa de negru conturului. Carnatia in tonuri de alb usor colorat cu galben si pe alocuri roz, nu este naturala, ci ne sugereaza suprafata unei statui. Artistul a dorit sa confere frumusetii sale si aura puritatii totodata, suprapunand o Venus celesta uneia terestre, naturale.Pozitia corpului, cu un picior pe care se sprijina si celalalt putin ridicat, creaza senzatia ca este extraordinar de usoara, iar linia curbata a corpului confera o armonie deosebita compozitiei. Atitudinea aparent pudica, de acoperire, lasa totusi privitorul sa exploreze corpul personajului. Privirea aluneca dispre chip spre brate, in special spre cel stang, datorita formei in triunghi rasturnat a bustului. Linia umerilor ingusti difera de maniera in care erau sculptate statuile antice grecesti, in care umerii formau o linie orizontala, si niciodata in acestea nu exprimau melancolia, asa cum Botticelli o infatiseaza pe chipul Afroditei.
O observatie personala si o opinie de profan: pictura imi lasa impresia de actualitate. Poate din cauza compozitiei degajate si a figurii personajului. Senzatia mea este ca Botticelli picteaza chipurile, mai ales cele feminine, intr-o maniera ce corespunde unui ideal de frumusete actual. Nu stiu daca am dreptate, dar asta imi inspira mie.
In cautarile mele pe internet despre Nasterea lui Venus si in cartile citite, informatiile gasite sunt uneori contradictorii. Am incercat sa sintetizez si acolo unde nu am fost sigura de acuratetea datelor, am omis sa le precizez. Documentarea in legatura cu un astfel de tablou poate fi complexa si as fi vrut sa parcurg toate sursele de inspiratie a lui Botticelli pentru o intelegere mai profunda. Ma limitez deocamdata la a adauga alte cateva reprezentari ale aceluiasi moment de legenda in viziunea altor artisti.
Surse: Nadeije Laneyrie-Dagen - Pictura, secrete si dezvaluiri; Patricia Fride-Carrassat - Maestrii picturii, www.wga.hu.
O fresca din Pompei
Alexandre Cabanel - Birth of Venus, 1863
William Bouguereau - Birth of Venus, 1879
